SUMAR
Valea Mare
-7°C
cer senin
Duminică
-4/-14°C
Luni
-3/-12°C
Marți
0/-9°C
I. Istoric
Comuna Valea Mare are un scurt istoric, ea fiind o comună de sine stătătoare din anul 1999, după ce s-a desprins din comuna Barcani, având în componenţă un singur sat.
Populația din Valea Mare s-a format din iobagii și jelerii români, aduși aici de proprietarii maghiari din Boroșneul Mic pentru a presta diferite activități agrare sau în pădurile din zonă.
II. Populație
Conform datelor furnizate de ultimul recensământ al populației României din anul 2011, populația comunei Valea Mare era de 1051 locuitori, din care 526 de sex masculin și 525 de sex feminin.
Analizând evoluția populației în perioada 2013 – 2021, constatăm că numărul locuitorilor comunei se înscrie pe un trend oscilant, fiind descendent începând cu anul 2019.
Comparând datele privind repartiția pe sexe a populației la nivelul comunei Valea Mare la recensământul din 2011 cu datele înregistrate la 1 ianuarie 2021, observăm un procent mai mare pentru populația de sex masculin.
III. Flora
Pădurile
Ocupă o suprafaţă mică, acestea sunt reprezentate de vegetație lemnoasă formată din gorun, stejar, carpen, artar, ulm, tei şi frasin, etc. Subarbuști: cătina, măceșul, salcia, păducel, murul, zmeură
Vegetația ierboasă
Păşunile şi fâneţele din regiune sunt răspândite sub forma unor făşii late. Păşunile sunt despărţite de terenuri agricole. Plantele caracteristice acestei zone sunt: gramineele, pir gros, bărboasa, păiuşul înalt, iarba câmpului, firuţă măruntă, firuţă cu bulbi, păiuş stepic, păiuşul oilor, trifoiul roşu, trifoi mărunt, coada şoricelului, ciocarea, păpădia, patlagina, troscotul ocmun, margareta, pătlagina, spinul, scaiul, cornăţelul, etc.
IV. Fauna
Datorită mobilităţii lor, animalele sunt mai puţin dependente de climă, vegetaţie şi soluri, răspândirea lor nu se încadrează în limite precise, de aceea în perimetrul comunei se întâlnesc elemente din regiunea de câmpie. Fauna perimetrului comunei se caracterizeaza printr-o densitate mijlocie de specii.
Zona este populată de câteva specii de mamifere:
- porcul misterț
- lupul
- căprioara
- vulpea
- iepurele de câmp
- veverița
Dintre speciile de păsări întâlnite în zonă amintim:
- coţofana (Pica pica)
- grangurul (Oriolus oriolus)
- cinteza (Fringila coelebs)
- piţigoiul (Parus ater)
- cioc-gros (Pyrrhula pyrrhula)
- cucul (Cuculus canarus)
- pitpalacul (Coturnix coturnix)
- graurul (Sturnus vulgaris)
- fazanul
Fauna frunzarului este formată din numeroase nevertebrate ca insecte, acarieni, gasteropode şi miriapode. Dintre reptilele care populează această zonă se pot aminti specii ca:
- şarpele neted (Corronella austriaca)
- şopârla de câmp (Lacerta agilis)
- guşterul (Lacerta viridis)
- salamandra (salamandra salamandra)
Sunt prezente de asemenea în peisaj rozătoarele:
- şoarecele de câmp
- şoarecele de pădure
Ihtiofauna acvatică este regăsită în balta Valea Mare, bogată în diferite specii de peşti:
- somnul
- crapul
- cleanul
- mreana
- ştiuca
- scobarul
V. Solurile
Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa litosferei, reprezentată printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea unor roci din materiale organice sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultând din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formează şi evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea organismelor (vegetale şi animale), în diferite condiţii de climă, relief.
Ca urmare a condiţiilor naturale, pe raza comunei Valea Mare, apar următoarele tipuri de soluri: soluri brune roscate; soluri brune argiloiluviale; soluri brune roscate luvice; sunt soluri propice culturilor agricole.
VI. Clima
Clima pe teritoriul comunei, dar şi al acestei micro-zone a judeţului Covasna, climă moderată, cu veri călduroase și ierni geroase. Relieful face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puţin modificate, versanții orientaţi spre sud şi sud-est au parte de radiaţii solare cu o cantitate mai mare decât cei orientaţi spre nord sau vest. Din această cauză topoclimatele sunt conturate de asociaţiile vegetale şi pe suprafeţele extinse şi permanente.
Temperatura
Maxima absolută a temperaturii a fost de 39,3 grade și a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți (în apropierea comueni) iar minima absolută, de –35,2 grade, a fost înregistrată la Întorsura Buzăului
Precipitaţiile
Regimul de precipitaţii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniformă. Luna în care cad cele mai multe precipitaţii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august şi septembrie.
Media anuală a precipitaţiilor în zonă este între 500-600 mm/mp. În cursul verii, acestea pot avea un caracter torenţial, depăşind uneori în 24h cantitatea medie lunară sau chiar anuală.
VII. Agricultura
Sub aspectul ocupării forţei de muncă, facem precizarea că majoritatea locuitorilor practică agricultura și creșterea animalelor ca mijloc de bază pentru vieţuire, fără a exista evidenţe clare în acest sens. Activităţile afectate agriculturii au o gamă largă şi admit participarea persoanelor de la vârste mici până la cele foarte înaintate, inclusiv a persoanelor antrenate în alte profesii (după orele de program). Principalele activităţi în comună sunt: agricultura (porumb, grâu, orz și soia ) și creșterea animalelor ( ovine și bovine ).
VIII. Localizare georgrafică
Comuna Valea Mare este alcătuită din satul cu același nume și este situată în partea de sud est a judeţului Covasna, în zona muntoasă aparținând Munților Buzăului.
Comuna Valea Mare este localizată la o distanţă de 200 km de capitala României – municipiul Bucureşti şi la 30 km de reşedinţa judeţului, municipiul Sfântu Gheorghe, iar cea mai apropiată așezare urbană este situată la 18 km – Întorsura Buzăului, urmată de orașul Covasna situat la 23 km.
Comuna este delimitată de următoarele vecinătăţi:
- La nord comuna Boroșneu Mare
- La est comuna Barcani
- La sud orașul Întorsura Buzăului
- La vest orașul Reci